Am văzut pe viu Gloria Buzău - Poli Timişoara şi vreau să mai scriu o dată: Uhrin e, alături de Dan Petrescu şi Petre Grigoraş, Antrenor. Păcat că e deranj mare în apărare, de unde lipsesc fotbalişti de calitate (excepţie face Bădoi), minus care va trage în jos una dintre puţinele echipe frumoase, ofensive, din Liga I, şi-o va împiedica, în opinia mea, să se claseze mai sus de locul 5 la finalul campionatului.
De la mijloc în sus, Poli arată extrem de interesant şi ...bulversant pentru orice adversar, şi o cred capabilă să înscrie în orice meci, indiferent de numele adversarului. Cu Alexa în faţa apărării, rudimentar şi lent, util doar pe faza defensivă, Poli e vie pe benzile ocupate de Abiodun şi Karamyan, pe unde se şi desfăşoară mai toate atacurile violete, însă invenţia lui Uhrin pentru sezonul ăsta e tot în zona centrală, unde, pentru al doilea meci consecutiv, a fost distribuit uriaşul Lukas Magera, de meserie "pivot" înfipt între fundaşii centrali adverşi.
Un jucător excelent, care vede bine jocul (fiind foarte înalt, are şi o perspectivă foarte bună :-)) şi oferă ultima pasă fără să stea pe gânduri. Ţine mingea cât trebuie şi cum trebuie, o loveşte foarte bine cu ambele picioare, iar desele apariţii din linia a doua (pe care nu le face ca românul, cu frâna de mână trasă) n-au cum să nu facă ravagii, în condiţiile în care după el trebuie să vină mijlocaşul de închidere, un tip care, în medie, are cu 15-20 de centimetri mai puţin... Adăugaţi aici şi prezenţa lui Rusic în atac, alături de un vârf mic şi rapid (Goga/Bucur), şi înţelegeţi de ce fundaşii adverşi ar trebui să ceară spor de stres la meciurile contra lui Poli, dar şi de ce apare de atâtea ori neobositul Karamyan la finalizare. Păi, p-ăsta cine să-l mai ţină?
PS Un alt sezon în care pariorii ar trebui să scoată bani frumoşi mizând pe goluri multe în meciurile Timişoarei...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu