FC Ploieşti a învins în Ghencea, pe Steaua. Pe un teren secundar şi pe Steaua II, dar victoria din Cupă, smulsă împotriva satelitului roş-albastru, are o însemnătate deosebită pentru mine. Prea multă lume a spus că nu e nevoie de acest rezultat, gândindu-se desigur la câte belele poate aduce a doua competiţie (ştim cu toţii ce-a păţit Cristi Vlad!), dar a uitat de ce satisfacţii a oferit anul trecut. Şi, iată, FC Ploieşti, are şansa de a-şi măsura deja forţele cu o echipă din Liga I! Va atrage iar atenţia unei ţări asupra sa şi se va mai vorbi cel puţin 90 de minute despre "echipa din Ploieşti care revendică palmaresul Petrolului".
Proiectul "Petrolul e al nostru" înseamnă aproape exclusiv ce reuşesc aceşti băieţi în teren, excelent conduşi de pe margine de Răchită, admirabil mânaţi din interior de spiritul Petrolului adevărat. Mai ales că la nivel de conducere, clubul e inert la capitolul imagine, iar suporterii, iată, pleacă la meci şi ajung la poliţie, din cauza unor aşa zişi. Care-i fac pe adevăraţii ăia din peluză, care ne încântă de aproape doi ani cu devotamentul lor să ofteze adânc şi să pună privirea în pământ. Chiar şi ei, cei care-i fac meci de meci pe băieţii lui Vivi să ţină mereu fruntea sus pe teren.
PS Felicitări, Vivi, şi cum s-o zice "mulţumesc" în japoneză? Ştiam eu că mă pot baza pe Taka!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu