În limbajul de lemn folosit de mai toţi antrenorii, întotdeauna meciul următor este cel mai important. Pentru FC Ploieşti, meciul cel mai important a trecut şi, mai important, a fost trecut cu bine.
Cred că echipa s-a legitimat cu ocazia acelui 3-2 cu SC FC Petrolul, cred că toată munca depusă de Manea, Răchită şi băieţi în sezonul petrecut în Liga a III-a a căpătat un sens. Un sens unic spre performanţă, aşa cum speră cei mai optimişti/inconştienţi, şi, cât timp din categoria asta fac parte conducătorii, antrenorii şi jucătorii, lucrurile sunt în regulă. Pentru că tribuna doar preia ce vede pe teren şi ce răzbate dintre pereţii vestiarului. Ea va crede şi va fi un punct de sprijin cât timp, indiferent de scandaluri, de vremuri şi poziţia din clasament, cei unsprezece care coboară în iarba de pe "Ilie Oană" o fac pentru a onora acest nume. Şi e foarte important ca şi aceştia să înţeleagă că, dacă dau chiar şi doar un procent sub 110%, la Botoşani, Modelu, Giurgiu sau prin ce alte oraşe mai trebuie să treacă în drumul lor spre Liga I, nu îi vor dezamăgi doar pe minunaţii lor suporteri, ci şi pe fabuloşii lor înaintaşi.
Într-adevăr, dă foarte bine să ai o tradiţie în spate, precum cea scrisă de Oană, Dridea sau Mocanu, sperie orice adversar care vede cine-i aruncă în tackling pe Vlad şi compania, dar o asemenea istorie poate, la fel de bine, să te strivească. Şi nu la primul şut tras în peluză, nici la a zecea centrare consecutivă prin spatele porţii, ci la primul meci în care petrolistul se va feri să bage piciorul la minge.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu